...all of them are on my mind now. And none of them is International Marketing, the course of which I am supposed to make a summarize. But I just can't read anything...too many things are happening, too many things that should happen are NOT happening, my mood is up and down and then again up...
I wanted to tell you I voted! YEAP! Am I a great citizen of Romania or what? One day before my exam (oh, and the exam on Dec 1st, Romanian National Day), I dressed warm (it's starting to smell and feel like winter here), and went with 2 trams to the Romanian Cultural Center. Beside my adventures on the way (surprisingly enough, even the perfect-timed Vienese public transportation has its moments of break...but don't understand how come I was caught in between...), I got there and used my constitutional right and voted. Why did I bother? Beside the fact that Silvian nagged me to vote for Mr. Vainer, the representative of the Jewish Community of Romania for the Parliament, I voted because I want to complain. I want to be able to complain. And if you don't vote, you don't have the right to complain. And i sure know there will be a lot to complain about:) In the same time, I met with some friends of mine from Romania that brought me some more things that I needed from home. Thanks guys and thanks Erwin! Oh, and also on the way there I passed in front of the Rathaus (the Municipality) and saw a wonderful Christkindelmarkt (gotcha! you don't know what that is! hehe...i didn't till 2 weeks ago but not even till now I couldn't manage to get there)...It's a Christmas market with a lot of Glukwine (for sure i mis spelled it) and other yummy things and a lot of small nothings that you can buy.) I do want to go there one evening but always i am so tired to do it. note to self: Dana, please get yourself together! :)
Then, yesterday i wanted to dress myself in the colors of the Romanian flag. Of course here I feel much more patriot than back home. Being the only Romanian in the whole dorm doesn't help too much to express this patriotism. After trying some outfits that included red, yellow and blue, decided that people will not appreciate my purpose and will just see the clowny outfit and judge me for that...eh, superficials!:) But I made sure to announce all my classmates about the event, my teachers, and especially the teacher that gave us an exam on that date. And i mentioned that he should be greatful that I'm having this exam instead of celebrating at home...riiiight:) (the exam, at "Scientific methods and tools of research" went good. Got an 1:) here it means the best grade:P)
How was Dec 1st back home? Anybody wants to tell me?
Today I had the first shift in the library. I told you about the points one must collect doing different chores in the campus. So I had time to read the book for school. The fact that I didn't is something else. But at least I got a GREAT massage for my achy (no, not heart:) ) back. It was worthed!:)
Going back to the votes, we witnessed an unbelievable result: the representative of the Jewish Community received 22.400 votes. Taking into consideration that the number of members of the Jewish Communities all over the country is of only 6000(!!!) nobody can explain where does the HUUUGE difference come from. I still don't know how come, but for sure it shows that the Jewish Community is a strong one in Romania and this can't but make me very proud, knowing that I was an active part of it and I (still) am a small part. And I am really curious to see how many votes did Mr. Vainer get from Vienna...:) One is sure mine and another is Miriam's:)
Besides all these...what can I tell you? A great weekend...going to a very nice Shabat evening organised by Eytan at his house, meeting nice people, walking back (yes, on foot!!) 1 hour and 15 min by the Donau, laughing a lot, playing ping pong at 3 am (!?!):)) and waking up with a great mood at 12:00 at noon...
Oh, and I found out that it might be that next March I will be dancing at a Jewish Ball in the Rathaus! That is beyond any expectation! I'm soooo excited...yea, yea yea...
And with this excitement in mind, another thing poped out: me needing to go back to my Intl. Marketing...see yaaaa!
Showing posts with label trafic. Show all posts
Showing posts with label trafic. Show all posts
Tuesday, December 2, 2008
Friday, February 29, 2008
are mama (inca) o fata licentiata...
...de data asta in informatica (spune asta ceva despre mine? in afara de faptul ca nu stiu cum am trecut prin facultate si ce mai stiu din ea (like...nothing), nu!). Deci, am si patalamaua la mana. De un an jumate statea si ma astepta saracuta. Acum ne-am regasit si reintregit. Dar regasirea nu a fost foarte usoara si nici plictisitoare, noroc ca a fost frumos afara. La ce ma refer?
Sun la facultatea mea si mi se spune ca pentru ridicarea diplomei trebuie sa merg la Fac de Drept (chiar dc eu am terminat Matematica) doar cu buletinul. Fug de la JCC (ca domnii au un program cu publicul foarte public-friendly: 12-14 in fiecare zi) cu masinuta din dotare in stilul "cand pisica (a se citi tata) nu-i acasa, soarecele (a se citi subsemnata) ia masina". Din lene bineinteles de a merge cu troleul. Si imi facusem eu planul unde parchez, totul...well..planul asta nu s-a prea potrivit pentru ca pe o distanta de vreo 1km in orice directie ciu ciu loc.m-am cam invartit, am fost claxonata, am intors pe unde am putut si tot nu gaseam loc. am zis, hai sa incerc direct in curtea facultatii de drept. acolo e o bariera si un nene. imi fac deja discursul cu "am doar 5 minute treaba aici, m-au chemat de urgenta, yada yada", ma instalez la bariera, nenea se uita la mine si ce sa vezi? bariera se ridica. eu "?!?!" aproape ca imi venea sa ii zic "nu vrei nene sa ma intrebi nimic?":) da intru plina de incredere si parchez, unde altundeva decat...exact la gura scarilor de la Drept! E?E? cine e "SMECHERA"? Asta inseamna sa ai tupeu. Ma uit stanga dreapta, nu alearga dupa mine nici o femeie de servici cu matura sau vreun jandarm cu "bulan", deci sunt incantata.
Ajung la biroul cu pricina, stau la coada (pentru ca nus e poate secretariat de facultate fara coada), si mi se pune in brate o foaie pe care trebuie sa iau semnaturi de la serviciul social (in caminul universitatii, da care e treaba mea? nu am stat niciodata la camin) si de la contabilitate. Noroc ca semnatura de la biblioteca facultatii mele o luasem, se pare, inainte de examen. A, si mi se spune ca pozele pe care le au ei la dosar nu sunt bune, ca sunt pe plastic in loc de hartie fotografica. Asa ca cele 5 min pe care le credeam eu (in inocenta mea) ca o sa dureze ridicarea diplomei, pareau ca se inmultesc. Ma duc la contabilitate pentru ca era cea mai apropiata de unde eram. Acolo: "mergeti intai la serviciul social". Zambesc pe sub mustata (doar trebuia sa ma astept, nu?) si merg la social. acolo nici nu se uita pe nici un fel de baza sa vada daca am datorii sau nu, imi semneaza si stampileaza. la fel si la contabilitate. Asa ca la ce mai folosesc, nu stiu. Mi-a luat apoi ceva sa gasesc un loc unde fac poze repede si neaparat pe hartie. ma intorc la ghiseu, mai stau o data la coada, mai completez 2 formulare, dintre care unul cu unde lucrez si cat castig (WTF?) dar, dar...la urma urmelor...am DIPLOMA in maini! Ceea ce imi place e ca situatia scolara e si in romana si in engleza semn ca evoluam si ca se gandesc oamenii ca poate te intereseaza sa o folosesti in afara. pe langa asta...nimic, sunt mai draguta in poza din diploma de Bac decat in asta de acum, ma mandresc mai mult cu aia decat cu asta si nici nu cred ca voi lucra vreodata in domeniul in care am terminat. but...never say never.
Oricum, i faced again the bureaucracy and G-d i missed it (NOT!).
that's all for today, folks...
Sun la facultatea mea si mi se spune ca pentru ridicarea diplomei trebuie sa merg la Fac de Drept (chiar dc eu am terminat Matematica) doar cu buletinul. Fug de la JCC (ca domnii au un program cu publicul foarte public-friendly: 12-14 in fiecare zi) cu masinuta din dotare in stilul "cand pisica (a se citi tata) nu-i acasa, soarecele (a se citi subsemnata) ia masina". Din lene bineinteles de a merge cu troleul. Si imi facusem eu planul unde parchez, totul...well..planul asta nu s-a prea potrivit pentru ca pe o distanta de vreo 1km in orice directie ciu ciu loc.m-am cam invartit, am fost claxonata, am intors pe unde am putut si tot nu gaseam loc. am zis, hai sa incerc direct in curtea facultatii de drept. acolo e o bariera si un nene. imi fac deja discursul cu "am doar 5 minute treaba aici, m-au chemat de urgenta, yada yada", ma instalez la bariera, nenea se uita la mine si ce sa vezi? bariera se ridica. eu "?!?!" aproape ca imi venea sa ii zic "nu vrei nene sa ma intrebi nimic?":) da intru plina de incredere si parchez, unde altundeva decat...exact la gura scarilor de la Drept! E?E? cine e "SMECHERA"? Asta inseamna sa ai tupeu. Ma uit stanga dreapta, nu alearga dupa mine nici o femeie de servici cu matura sau vreun jandarm cu "bulan", deci sunt incantata.
Ajung la biroul cu pricina, stau la coada (pentru ca nus e poate secretariat de facultate fara coada), si mi se pune in brate o foaie pe care trebuie sa iau semnaturi de la serviciul social (in caminul universitatii, da care e treaba mea? nu am stat niciodata la camin) si de la contabilitate. Noroc ca semnatura de la biblioteca facultatii mele o luasem, se pare, inainte de examen. A, si mi se spune ca pozele pe care le au ei la dosar nu sunt bune, ca sunt pe plastic in loc de hartie fotografica. Asa ca cele 5 min pe care le credeam eu (in inocenta mea) ca o sa dureze ridicarea diplomei, pareau ca se inmultesc. Ma duc la contabilitate pentru ca era cea mai apropiata de unde eram. Acolo: "mergeti intai la serviciul social". Zambesc pe sub mustata (doar trebuia sa ma astept, nu?) si merg la social. acolo nici nu se uita pe nici un fel de baza sa vada daca am datorii sau nu, imi semneaza si stampileaza. la fel si la contabilitate. Asa ca la ce mai folosesc, nu stiu. Mi-a luat apoi ceva sa gasesc un loc unde fac poze repede si neaparat pe hartie. ma intorc la ghiseu, mai stau o data la coada, mai completez 2 formulare, dintre care unul cu unde lucrez si cat castig (WTF?) dar, dar...la urma urmelor...am DIPLOMA in maini! Ceea ce imi place e ca situatia scolara e si in romana si in engleza semn ca evoluam si ca se gandesc oamenii ca poate te intereseaza sa o folosesti in afara. pe langa asta...nimic, sunt mai draguta in poza din diploma de Bac decat in asta de acum, ma mandresc mai mult cu aia decat cu asta si nici nu cred ca voi lucra vreodata in domeniul in care am terminat. but...never say never.
Oricum, i faced again the bureaucracy and G-d i missed it (NOT!).
that's all for today, folks...
Monday, February 4, 2008
multe de spus...
da, intr-adevar, am atatea de spus si de povestit, incat numai cand ma gandesc si imi dau seama ca probabil o sa ma plictisesc din "tzacanit" (asa se cheama toata "pierderea asta de vreme a mea in fata computatorului"- tata dixit) inainte sa apuc sa scriu tot ce vroiam.
Sunt la raanana, finally, am venit azi acasa de la Spitalul Beilinson dupa ce am stat o saptamana acolo cu mama. Mama se simte mai bine, thanks for asking...si speram sa fim pe drumul cel bun. De fapt altfel nici nu putem gandi.
Ariel (sotul lui Sori, si tatal baietelului de -5 luni :) ) e bolnav, are febra 39 cu 2 dar nu ia nici un fel de medicament. Filosofiile lui strong! De fapt Ariel ar putea fi personajul principal al unui intreg post. Despre cum mananca el numai organic food, despre ce parere groaznica are despre doctori chiar daca e "ah"- adik sora medicala la masculin si e casatorit cu o mandra doamna doctor, despre perceptia lui asupra ce inseamna munca si cat trebuie un om sa se zbata in lumea asta (not much:) ) si tot asa. Va zic eu, e tare interesant:))
Revin (de fapt de unde plecasem? v-am ametit? si asta e de abia inceputul). Mie imi vin ideile cele mai misto despre ce ar trebui sa scriu in blog in mijloacele de transport, fie ele in comun sau nu, ideea e ca taman acolo unde nu am sub nici o forma cum sa le pun pe hartie. Da de data asta, na ca le-am fentat! aveam o hartie la mine si un pix si am inceput sa le notez. Asa ca le iau pe scurt:
1. Mai demult, anul trecut cand am petrecut ceva timp aici, in Israel, imi propusesem sa va povestesc cate ceva despre stilul israelienilor. Si sper sa nu mi se ia in nume de rau generalizarea, dar majoritatea lucrurilor pe care le voi spune aici vin din educatie, educatia generala si din (lipsa de) spirit civic. Pe de o parte, toata lumea stie ca peste tot in Israel sunt pkak-uri (ambuteiaje) imense si care te fac sa pierzi o gramada de timp pe drum. La fel ca in Romania. Dar, spre diferenta de Romania, si Bucuresti mai ales, ele sunt create pentru ca, la o anumita ora a zilei sunt FOARTE multe masini pe acelasi drum, in aceeasi directie. Si NU pentru ca sunt boi, tampiti, idioti si prost crescuti care, chiar daca vad ca nu au unde sa inainteze in intersectie mai mult de 2 pasi (bine, 2 invarteli de roata) si ca vor ramane ca gaina in mijlocul drumului (apropo, cum ramane gaina in mijlocul drumului?:P) daca ei au verde, pai se duc nene! si apoi se face verde in partea cealalta, si...pune-te pe claxonat. ca altceva tot nu mai poti face. Aici, am ramas suprinsa, de parca nu este de fapt lucrul firesc, cand, autobuzul s-a oprit la semaforul care de abia se facuse verde, si a asteptat cumintel inca un verde pana s-a facut loc cat sa iasa din intersectie. Si, supriza! nu tu un tipat isteric de claxon in spate. Ca sa vezi! Si tot din ciclul "chiar daca suntem nebuni, tot putem circula omeneste", eram in masina cu un prieten (care in romania este in afaceri cu masini, deci stie cum sta treaba), pe un drum cu sens unic, cu masini parcate si pe stanga si pe dreapta. Masina din fata noastra vrea sa parcheze. Noi asteptam cuminti, nu reuseste in locul din dreapta (si nici macar nu era femeie:) ), iese inapoi, mai merge putin cu 5 km/h, da semn ca vrea sa parcheze in stanga. noi iar stam cuminti (eu deja incepusem sa imi pierd rabdarea, deh, eu sunt crescuta in bucuresti:) ) si in spatele nostru codita de masini. dar ca sa vezi, nu tu, claxon, nu tu injuraturi, nu tu degete aruncate in stanga si dreapta. Si amicul meu (israelian de altfel) ma intreaba, semn ca a stat destul in Romania: "e, ai fi vazut tu asta in Bucuresti?"....si eu ce sa zic decat...pas! Numai ca...acum sa nu aveti impresia ca israelienii sunt cei mai bine crescuti oameni! Ohoho...departe de mine gandul asta, revin imediat cu contra exemple!:) si sunt convinsa ca multi dintre voi aveti exemplele voastre:)
Sunt la raanana, finally, am venit azi acasa de la Spitalul Beilinson dupa ce am stat o saptamana acolo cu mama. Mama se simte mai bine, thanks for asking...si speram sa fim pe drumul cel bun. De fapt altfel nici nu putem gandi.
Ariel (sotul lui Sori, si tatal baietelului de -5 luni :) ) e bolnav, are febra 39 cu 2 dar nu ia nici un fel de medicament. Filosofiile lui strong! De fapt Ariel ar putea fi personajul principal al unui intreg post. Despre cum mananca el numai organic food, despre ce parere groaznica are despre doctori chiar daca e "ah"- adik sora medicala la masculin si e casatorit cu o mandra doamna doctor, despre perceptia lui asupra ce inseamna munca si cat trebuie un om sa se zbata in lumea asta (not much:) ) si tot asa. Va zic eu, e tare interesant:))
Revin (de fapt de unde plecasem? v-am ametit? si asta e de abia inceputul). Mie imi vin ideile cele mai misto despre ce ar trebui sa scriu in blog in mijloacele de transport, fie ele in comun sau nu, ideea e ca taman acolo unde nu am sub nici o forma cum sa le pun pe hartie. Da de data asta, na ca le-am fentat! aveam o hartie la mine si un pix si am inceput sa le notez. Asa ca le iau pe scurt:
1. Mai demult, anul trecut cand am petrecut ceva timp aici, in Israel, imi propusesem sa va povestesc cate ceva despre stilul israelienilor. Si sper sa nu mi se ia in nume de rau generalizarea, dar majoritatea lucrurilor pe care le voi spune aici vin din educatie, educatia generala si din (lipsa de) spirit civic. Pe de o parte, toata lumea stie ca peste tot in Israel sunt pkak-uri (ambuteiaje) imense si care te fac sa pierzi o gramada de timp pe drum. La fel ca in Romania. Dar, spre diferenta de Romania, si Bucuresti mai ales, ele sunt create pentru ca, la o anumita ora a zilei sunt FOARTE multe masini pe acelasi drum, in aceeasi directie. Si NU pentru ca sunt boi, tampiti, idioti si prost crescuti care, chiar daca vad ca nu au unde sa inainteze in intersectie mai mult de 2 pasi (bine, 2 invarteli de roata) si ca vor ramane ca gaina in mijlocul drumului (apropo, cum ramane gaina in mijlocul drumului?:P) daca ei au verde, pai se duc nene! si apoi se face verde in partea cealalta, si...pune-te pe claxonat. ca altceva tot nu mai poti face. Aici, am ramas suprinsa, de parca nu este de fapt lucrul firesc, cand, autobuzul s-a oprit la semaforul care de abia se facuse verde, si a asteptat cumintel inca un verde pana s-a facut loc cat sa iasa din intersectie. Si, supriza! nu tu un tipat isteric de claxon in spate. Ca sa vezi! Si tot din ciclul "chiar daca suntem nebuni, tot putem circula omeneste", eram in masina cu un prieten (care in romania este in afaceri cu masini, deci stie cum sta treaba), pe un drum cu sens unic, cu masini parcate si pe stanga si pe dreapta. Masina din fata noastra vrea sa parcheze. Noi asteptam cuminti, nu reuseste in locul din dreapta (si nici macar nu era femeie:) ), iese inapoi, mai merge putin cu 5 km/h, da semn ca vrea sa parcheze in stanga. noi iar stam cuminti (eu deja incepusem sa imi pierd rabdarea, deh, eu sunt crescuta in bucuresti:) ) si in spatele nostru codita de masini. dar ca sa vezi, nu tu, claxon, nu tu injuraturi, nu tu degete aruncate in stanga si dreapta. Si amicul meu (israelian de altfel) ma intreaba, semn ca a stat destul in Romania: "e, ai fi vazut tu asta in Bucuresti?"....si eu ce sa zic decat...pas! Numai ca...acum sa nu aveti impresia ca israelienii sunt cei mai bine crescuti oameni! Ohoho...departe de mine gandul asta, revin imediat cu contra exemple!:) si sunt convinsa ca multi dintre voi aveti exemplele voastre:)
Subscribe to:
Posts (Atom)