Vine, vine primavara...

...si maine e Martisorul! Intotdeauna mi-a placut mult aceasta traditie si am purtat martisor. Tin minte ce nebunie era la scoala si cum se facea coada la fiecare profa sa dai martisor si sa primesti pupici. Si cum simteai ca e 1 Martie. Mai tin minte si acum, cred ca eram in clasa a 6-a cand am primit flori si martisoare de la 3 baieti speciali (care, la momentul respectiv se bateau care sa ma impresioneze mai tare inainte sa ma decid eu cui sa-i dau prietenia). Stati linistiti, asta s-a intamplat doar intr-un an, nu ma laud prea mult, dar recunosc ca m-a facut sa ma simt taaare bine. Apropo...ce-o fi cu ei acum? Virgil stiu ca planuia sa se insoare anul asta, dar Ionut si Laurentiu?
Back to martisoare. mie nu mi-a prea placut sa dau niciodata martisoare fetelor. asa cum nu imi place sa dansez cu fetele, pe perechi, daca e un dans gen blues. Mai bine stau pe margine. Deci nu imi place sa dau martisoare eu prefer sa dau fetelor flori. incerc sa fie ghiocei si sa urez "primavar frumoasa". Si consider ca martisorul asta este o "obligatie" a baiatului si ca orice baiat ar trebui sa le respecte si pretuiasca pe fetele/femeile din jurul lui incat sa le dea chiar si cel mai mic martisor, chiar si numai snurul alb rosu, semn ca s-a gandit si preocupat. A, si cu cat e mai original si facut de manutele proprii, cu atat mai special si mai pretios. Si nu imi plac deloc martisoarele pe care nu le poti pune in piept. Atunci care mai e schepsisul? Mie imi place sa imi pun in piept (tot ca semn de apreciere al gestului) toate martisoarele primite in anul respectiv. de aia cateodata ajung sa arat ca un pom de martisor:) dar toate cadourile facute de martisor, pline de fitze (gen "hai sa-ti ia baiatu un Ipod, cadou de martisor, pentru ca POATE") ma enerveaza.
Dar am observat ceva: incetul cu incetul baietii (si asta am vazut inaintand in anii de scoala) intai au ajuns sa dea martisoare din obligatie, venind cu punga plina si spunand:"hai alege-ti unul, oricare, numai ia, ca m-a trimis mama" sau intr-un final, prin facultate, ne mai dand deloc. Si ca sa nu se simta prost, nici nu mai veneau in ziua respectiva la scoala. mi se parea tare lame. dar nici fetele nu le mai purtau in piept si se uitau cam ciudat la mine ca eu le port intre 1 si 8 martie.
Anul asta nici nu am mai vazut asa multi vanzatori de martisoare(intr-adevar, la orele la care plec eu de la JCC sigur nu mai e nimeni pe strada) si martisoarele pe care le-am vazut sunt foarte kitsch-oase si tare greu mai gasesti ceva dragut.
Pe de alta parte mi-a placut si traditia bulgarilor (Martinica, citit Martinitza cred) si acolo tot un snur alb rosu, dar si baietii primesc de la fete si le si poarta, ca bratari. E, poate anul asta o sa dau si eu martisor, chiar daca cu intarziere;)

Concluzia? Sper sa vad anul asta pe cati mai multi baieti dand martisoare cat mai mici si mai de bun gust si pe cat mai multe fete purtandu-le. Eu cu siguranta o sa port!

Primavara frumoasa! (mai ales pentru mama si Sori pentru ca este unul din primele 1 Martie in care nu sunt cu nici una din ele. Dar lasa ca are tata grija!:) )